• Română
  • English
28 martie – 2 aprilie 2017 / Cinema Muzeul Țăranului & Cinema Elvire Popesco / ediția a 7-a

The Politics of the Body

    Sunteți aici

    • You are here:
    • Acasă > Acasă > Filme > Competiție internațională > The Politics of the Body

Competiție internațională - The Politics of the Body

 
Prezentare curatorială de Diana Mereoiu
„Un cuvânt nu este o entitate simplă și separată, ci o parte din alte cuvinte”, spune Virginia Woolf în ultima ei înregistrare cunoscută, așa cum apare în Man de Maja Borg, unul dintre scurtmetrajele acestui program. Din acestă perspectivă, un cuvânt devine mai mult decât un grup de semne grafice puse laolaltă, referindu-se la un anume semnificat; devine parte organică dintr-o rețea complexă, care înglobează nu doar înţelesul noțiunii pentru a cărei reprezentare a fost creat, ci întreaga istorie a acestui înţeles, precum și a modurilor în care respectivul cuvânt a fost folosit.

Acelaşi lucru este valabil şi în ceea ce priveşte limbajul vizual. Cultura populară şi media sunt cele mai relevante forme sub care se prezintă valorile, nevrozele şi luptele pentru putere din interiorul unei societăţi. Așadar, imaginile şi cuvintele devin inerent politice. Din moment ce limbajul creează realitatea pe care o descrie, atunci modificarea semnificantului schimbă semnificatul.

Programul tematic The Politics of the Body: The Performative Self recunoaşte această idee esenţială, analizând convingerile fundamentale legate de corpurile noastre, de prezentarea, reprezentarea şi auto-reprezentarea lor. Atente la distincţia dintre ceea ce este natural şi ceea ce este normal (construit cultural), „aceste filme empowering explorează problematici diverse, de la punerea sub semnul întrebării a normelor sociale privitoare la frumusețe și sex, la căutarea identității și libertății personale, împreună oferind of platformă de exprimare unor comunități/ minorități marginalizate și politizate. Spațiul creat de acest program devine astfel un teritoriu protejat pentru fiecare poveste individuală, unde prejudecățile sunt confruntate cu curaj, discutate și în final demontate, făcând loc deschiderii, toleranței și incluziunii.” (Andrei Tănăsescu, BIEFF 2017). O schimbare a modului în care este reprezentat corpul va schimba totodată ideile construite în jurul acestuia.

Jucându-se în mod inteligent cu această idee, în Man, artista Maja Borg, gravidă, reconstituie reprezentări-clișeu ale masculinităţii, secătuind aceste imagini și stereotipii de sensul lor iniţial. Combinaţia de peliculă Super cu animație tip acuarelă pe negativ trasează o paralelă inovatoare și plină de vitalitate între capacitatea organismului de a da naştere unei vieţi noi şi capacitatea artistului de a crea noi sensuri.

Proiectat la Festivalul International de Film Rotterdam, American Reflexxx este un experiment social care forțează limitele dintre voyeurismul pasiv și participarea activă. O rochie albastră mulată şi decoltată, tocuri neon și o mască reflectorizantă - aceasta este armura purtată de artista Signe Pierce în plimbarea ei nocturnă de-a lungul unei esplanade, plimbare în timpul căreia pozează în atitudini provocatoare. Prezența ei androgină incită curiozitate, dezgust și confuzie. Pe măsură ce publicul devine mai numeros, sentimentele mulțimii se transformă rapid, trecând de la testare, la o agresivitate auto-justificată și lipsă de respect pentru celălalt. Intens şi neliniștitor, scurtmetrajul dezvăluie latura cea mai întunecată a mentalităţii mulţimii şi promptitudinea alarmantă cu care sunt găsite justificări pentru violență.

Proiectat la IDFA Amsterdam, „(Self)exhibitions este un documentar found footage realizat din filmări personale, ce abordează noi forme de auto-reprezentare şi de expunere a intimităţii noastre pe Internet şi pe reţelele de socializare. Confesiuni și experiențe personale, devenite publice şi expuse pe Internet dau naştere unor noi naraţiuni despre sine, care devin parte dintr-un circuit spontan al imitării, recurenţelor şi replicilor între utilizatori, determinând modul în care ne reprezentăm pe noi înşine. Filmul este rezultatul final al unei serii de clipuri scurte (între 3 şi 5 minute) realizate pentru o instalaţie video.” (Festival Scope)

O combinaţie de documentar şi animaţie, Two Snakes este eseul personal al cuiva dezrădăcinat din ţara natală, care se străduiește să reconcilieze sentimentul de alteritate al expatriatului cu fragmente din moşteniri culturale diverse. Proiectat în cadrul Festivalului Internațional de Scurtmetraj de la Oberhausen, filmul urmărește cum legendele şi istoriile personale se întrepătrund, prin intepretarea, deconstruirea şi rearanjarea poveştii populare chinezeşti a celor doi şerpi, în căutarea identităţii clădite din amintiri şi naraţiuni re-asimilate. Peiorativ la adresa propriului eu, dar şi conştient de sine, Two Snakes ridică, până la urmă, o întrebare: este posibil de fapt sentimentul de apartenenţă?

Degete care despart languros buzele paginilor unei cărţi, bretele de rochii care alunecă de pe corpuri albe ca laptele, priviri senzuale ce atrag spectatorul într-un act provocator de voyeurism artistic. Rino Stefano Tagliafierro revine la BIEFF cu Peep Show, animând picturi clasice precum în precedentul său Beauty, de data aceasta concentrându-se asupra plăcerilor senzoriale ale artei erotice. Pendulând între sugestiv și explicit, în acest omagiu fermecător adus istoriei artei, regizorul merge pe urma senzualității de-a lungul diferitelor perioade istorice şi culturi, stăpânind cu măiestrie alternanța dintre plăcuta încordare și desfătătoarea eliberare de tensiune voyeuristă.

Prezentat la Festivalul Internațional de Film de la Rotterdam, Night Soil - Economy of Love portretizează „o mișcare iniţiată de lucrătoarele sexuale din Brooklyn, care consideră că activitatea lor e un mod prin care femeile îşi revendică puterea într-o zonă a plăcerii, dominată de bărbaţi; misiunea pe care și-o asumă este o re-considerare a convențiilor sexuale și a ideilor privind intimitatea. Imagini puternice însoțite de naraţiunea vocilor din off dezvăluie viziunea artistei Melanie Bonajo cu privire la spiritualitatea contemporană și așteptările legate de rolul sexelor, într-un mod ludic, senzual și cu tentă feministă. (...) Bonajo pune sub semnul întrebării relațiile complexe care există în interiorul și în afara lumii naturale, ideile tradiționale ce divizează natura, oamenii și tehnologia.” (Galeria AKINCI)

Obraznic şi fantezist, de un ludic inteligent și un umor absurd încântător, Flowers and Bottoms este, în cele din urmă, o scrisoare de dragoste erotică şi plină de farmec. Într-o cameră întunecată, un spectator anonim se uită la un film compus în întregime din cadre cu flori şi fese, un cadou melancolic din partea unui fost iubit, după cum vom înţelege ulterior. Dincolo de absurditatea şi suprarealismul asumate, filmul jonglează abil cu relația complexă între observație și exhibiționism, îndemnându-și spectatorii să recunoască roșind că ceea ce e adesea perceput public ca vulgar este tocmai ceea ce, în sinea noastră, considerăm a fi senzual şi adorabil.

Regie: 
ALLI COATES & SIGNE PIERCE
Proiectat la Festivalul International de Film Rotterdam, American Reflexxx este un experiment social care forțează limitele dintre voyeurismul pasiv și participarea activă. O rochie albastră mulată şi decoltată, tocuri neon și o mască reflectorizantă - aceasta este armura purtată de artista Signe Pierce în plimbarea ei nocturnă de-a lungul unei esplanade, plimbare în timpul căreia pozează în atitudini provocatoare. Prezența ei androgină incită curiozitate, dezgust și confuzie. Pe măsură ce publicul devine mai numeros, sentimentele mulțimii se transformă rapid, trecând de la testare, la o agresivitate auto-justificată și lipsă de respect pentru celălalt. Intens şi neliniștitor, scurtmetrajul dezvăluie latura cea mai întunecată a mentalităţii mulţimii şi promptitudinea alarmantă cu care sunt găsite justificări pentru violență. (Diana Mereoiu, BIEFF 2017)
Regie: 
MAJA BORG
„Un cuvânt nu este o entitate simplă și separată, ci o parte a altor cuvinte”, spune Virginia Woolf în ultima ei înregistrare cunoscută, așa cum apare ea în Man de Maja Borg. Din moment ce limbajul creează realitatea pe care o descrie, atunci nici un aspect al realității nu va fi „o entitate simplă și separată”. Jucându-se în mod inteligent cu această idee, regizoarea, gravidă, reconstituie reprezentări-clișeu ale masculinităţii, secătuind aceste imagini și stereotipii de sensul lor iniţial. Combinaţia de peliculă Super 8mm cu animație tip acuarelă pe negativ trasează o paralelă inovatoare și plină de vitalitate între capacitatea organismului de a da naştere unei vieţi noi şi capacitatea artistului de a crea noi sensuri. (Diana Mereoiu, BIEFF 2017)
Regie: 
MELANIE BONAJO
Prezentat la Festivalul Internațional de Film de la Rotterdam, Night Soil  Economy of Love portretizează „o mișcare iniţiată de lucrătoarele sexuale din Brooklyn, care consideră că activitatea lor e un mod prin care femeile îşi revendică puterea într-o zonă a plăcerii, dominată de bărbaţi; misiunea pe care și-o asumă este o re-considerare a convențiilor sexuale și a ideilor privind intimitatea. Imagini puternice însoțite de naraţiunea vocilor din off dezvăluie viziunea lui Bonajo cu privire la spiritualitatea contemporană și așteptările legate de rolul sexelor, într-un mod ludic, senzual și cu tentă feministă (...) Bonajo pune sub semnul întrebării relațiile complexe care există în interiorul și în afara lumii naturale, ideile tradiționale ce divizează natura, oamenii și tehnologia.” (Galeria AKINCI)
Regie: 
FLORENCIA ALIBERTI
Proiectat la IDFA Amsterdam, „(Self)exhibitions este un documentar found footage realizat din filmări personale, ce abordează noi forme de auto-reprezentare și de expunere a intimității noastre pe internet și pe rețelele de socializare. Confesiuni și experiențe personale, devenite publice și expuse pe internet dau naștere unor noi narațiuni despre sine, care devin parte dintr-un circuit spontan al imitării, recurențelor și replicilor între utilizatori, determinând modul în care ne reprezentăm pe noi înșine. Filmul este rezultatul final al unei serii de clipuri scurte (între 3 și 5 minute) realizate pentru o instalație video.” (Festival Scope)
Regie: 
CHRISTOS MASSALAS
Obraznic şi fantezist, de un ludic inteligent și un umor absurd încântător, Flowers and Bottoms este, în cele din urmă, o scrisoare de dragoste erotică şi plină de farmec. Într-o cameră întunecată, un spectator anonim se uită la un film compus în întregime din cadre cu flori şi fese, un cadou melancolic din partea unui fost iubit, după cum vom înţelege ulterior. Dincolo de absurditatea şi suprarealismul asumate, filmul jonglează abil cu relația complexă între observație și exhibiționism, îndemnându-și spectatorii să recunoască roșind că ceea ce e adesea perceput public ca vulgar este tocmai ceea ce, în sinea noastră, considerăm a fi senzual şi adorabil. (Diana Mereoiu, BIEFF 2017)
Regie: 
KRISTIN LI
O combinaţie de documentar şi animaţie, Two Snakes este eseul personal al cuiva dezrădăcinat din ţara natală, care se străduiește să reconcilieze sentimentul de alteritate al expatriatului cu fragmente din moşteniri culturale diverse. Proiectat în cadrul Festivalului Internațional de Scurtmetraj de la Oberhausen, filmul urmărește cum legendele şi istoriile personale se întrepătrund, prin intepretarea, deconstruirea şi rearanjarea poveştii populare chinezeşti a celor doi şerpi, în căutarea identităţii clădite din amintiri şi naraţiuni re-asimilate. Peiorativ la adresa propriului eu, dar şi conştient de sine, Two Snakes ridică, până la urmă, o întrebare: este posibil de fapt sentimentul de apartenenţă? (Diana Mereoiu, BIEFF 2017)
Regie: 
RINO STEFANO TAGLIAFIERRO
Degete care despart languros buzele paginilor unei cărţi, bretele de rochii care alunecă de pe corpuri albe ca laptele, priviri senzuale ce atrag spectatorul într-un act provocator de voyeurism artistic. Rino Stefano Tagliafierro revine la BIEFF cu Peep Show, animând picturi clasice precum în precedentul său Beauty, de data aceasta concentrându-se asupra plăcerilor senzoriale ale artei erotice. Pendulând între sugestiv și explicit, în acest omagiu fermecător adus istoriei artei, regizorul merge pe urma senzualității de-a lungul diferitelor perioade istorice şi culturi, stăpânind cu măiestrie alternanța dintre plăcuta încordare și desfătătoarea eliberare de tensiune voyeuristă. (Diana Mereoiu, BIEFF 2017)