• Română
  • English
28 martie – 2 aprilie 2017 / Cinema Muzeul Țăranului & Cinema Elvire Popesco / ediția a 7-a

You Are Another Me

    Sunteți aici

    • You are here:
    • Acasă > Acasă > Filme > Competiție internațională > You Are Another Me

Competiție internațională - You Are Another Me

 
Prezentare curatorială de Diana Mereoiu
Cum ne putem raporta la realitatea altei ființe umane? Putem oare ieși din bula interioară a propriilor minţi pentru a înțelege ceva ce nu am trăit noi înşine? Aceste întrebări au devenit tot mai presante în lumina conflictelor sociale şi a crizei umanitare recente. Greutăţile altora ajung până la noi sub formă de povestiri - narațiuni care reduc și înlocuiesc complexitatea vieţii. De cele mai multe ori, nici măcar nu suntem conștienți de faptul că acestea nu sunt nimic mai mult decât niște ficţiuni filtrate prin perspectiva noastră subiectivă, inerent părtinitoare și distantă.
 
Creat sub semnul salutului Maya „In Lak'ech Ala K'in” (care se traduce în limba engleză ca "You are another me"), programul competiţional You Are Another Me: On Exile and Shifting Borderscapes prezintă filme ce pun sub semnul întrebării noțiunea de frontieră, explorând în același timp alteritatea și limitele empatiei. Abordând problema în mod direct, aceste experimente audio-vizuale, deopotriva inovatoare și puternice din punct de vedere emoţional, dizolvă barierele din calea înțelegerii tragediei Celuilalt. Atunci când tu devii eu, nimic nu ne mai separă. Barierele interioare şi exterioare se prăbușesc, într-o întâlnire cinematografică fascinantă.
 
Pentru ca acest lucru să se întâmple, trebuie întâi să conștientizăm conflictul care există între realitate şi naraţiunile impuse. În cazul refugiaţilor, conflictul acesta își are rădăcinile în vremurile coloniale, și continuă să rămână viu până în zilele noastre, permanent activat prin transmisiunile de ştiri. Până la urmă, ce este istoria, dacă nu cea mai mare ficţiune dintre toate, marele simplificator şi egalizator al experienţelor umane? În mod inevitabil, refugiaţii cad în capcana naturii canibalice a istoriei în curs de a fi scrisă, captivi în spațiul fluid dintre realitate şi ficţiune. Documentarul hibrid We All Love the Seashore, nominalizat pentru Premiile Academiei Europene de Film, adoptă o perspectivă revigorantă în care imigranţii devin co-creatori ai poveștii mai degrabă decât personaje ale ei. Dezvăluind natura imaginară a naraţiunilor impuse şi a graniţelor fictive, acest scurtmetraj poetic curge asemeni unui act de echilibristică între inocenţă şi ezoteric.
 
Continuând din punctul în care filmul anterior se încheie, Over arată că, din păcate, de cele mai multe ori călătoria refugiaţilor nu se încheie cu salvarea lor. Implicându-și publicul într-un joc al atenției și al răbdării, filmul adoptă o formulă simplă, dar de impact de a privi poveștile celor ce caută în Europa un tărâm promis al salvării. Nominalizat la premiile BAFTA, la cele ale Academiei Europene de Film și inspirat din fapte reale, scurtmetrajul alternează cadre largi, fixe, cu planuri detaliu filmate din mână pentru a implica activ spectatorii în descifrarea și re-constituirea unei morți misterioase povestite în ordine cronologică inversă. Însă înțelegerea succesiunii de evenimente nu oferă nimic din confortul rezolvării unui puzzle. În schimb, finalul șocant, aproape suprarealist, ne lasă cu întrebarea, „cum s-a putut întâmpla una ca asta?!”, prea consternați pentru a îndrăzni să dăm un răspuns.

Există, însă, şi norocoşi, deşi norocul lor aparent se dovedeşte iluzoriu de la un punct încolo. Combinând modelarea 3D cu filmarea pe 16 mm, Summer dezvăluie cât de eliberator este faptul de a-ţi fi recunoscute suferinţele, dar şi cât de limitate sunt de fapt posibilitățile fotografiilor de a spune poveştile pe care le consumăm cu atâta ușurință. O plajă îngheţată în timp, ca într-un instantaneu: oamenii se bucură de soare, un copil îşi mănâncă îngheţata, în timp ce tatăl îl fotografiază. Însă în cadru apare încă un personaj. Înaintând cu greu prin valuri, către uscat, un grup de refugiaţi se îndreaptă către siguranţa incertă a plajei, scăpaţi de la o moarte aproape sigură. Prezentat în premieră la Berlinale 2016 şi inspirat de o fotografie de Juan Medina, scurtmetrajul este un comentariu politic inteligent şi ingenios despre criza umanitară contemporană.
 
În mijlocul tuturor acestor primejdii şi incertitudini, rănile trecutului, atât cele fizice cât și cele psihice, nu se lasă alinate cu ușurință. Acest subiect este focusul filmului Remains from the Desert de Sebastian Mez, povestea tulburătoare a unui tânăr refugiat din Eritreeaâ, capturat, torturat și mutilat pentru bani. În timp ce voice over-ul sobru rememorează ororile trăite, planuri detaliu în alb-negru ale corpului schilodit se întrepătrund cu imagini ale deşertului, scenă a teribilelor întâmplări. În ciuda cicatricilor care poartă amintirea ororii, peisajul impresionant rămâne impasibil și nevătămat. În cele din urmă, filmul recunoaște inutilitatea încercărilor de a găsi o logică în activitatea lipsită de sens care e tortura. Singura consolare pare a fi ideea că memoria umană este la fel de fragilă precum corpul și că, puțin câte puțin, totul va fi uitat.
 
Dacă uitarea individuală se dovedeşte terapeutică, uitarea colectivă este tocmai cea împotriva căreia trebuie luptat. Imagini brute, filmate de la o fereastră, fotografii făcute în grabă și un voice-over reconstruit post-factum din note de jurnal crează imaginea copleşitoare a unui război la persoana întâi. Câștigător al Premiului pentru cel mai bun scurtmetraj acordat de Academia Europeană de Film, 9 Days - From My Window in Aleppo este un documentar cutremurător care contracarează viziunea romanțată asupra Războiului Civil din Siria, așa cum este prezentat de presa occidentală. Prin mijloace minimaliste, fotograful sirian Issa Touma, în același timp omul care filmează și cel care e filmat, surprinde modul în care războiul devine parte integrantă a normalităţii vieții de zi cu zi. În timp ce focuri de armă asurzitoare se aud dinspre fereastră, arta devine singurul mecanism de supraviețuire posibil.

Regie: 
RONNY TROCKER
O plajă îngheţată în timp, ca într-un instantaneu: oamenii se bucură de soare, un copil îşi mănâncă îngheţata, în timp ce tatăl îl pozează. Însă în cadru apare încă un personaj. Înaintând cu greu prin valuri către uscat, un grup de refugiaţi se îndreaptă către siguranţa incertă a plajei, scăpaţi de moartea aproape sigură. Prezentat în premieră la Berlinale 2016 şi inspirat de o fotografie de Juan Medina, Summer este un comentariu politic inteligent şi ingenios despre criza umanitară contemporană. Combinând modelarea 3D cu filmarea pe 16 mm, filmul plasează în contrast noţiunile de stază şi mişcare, de moment şi durată şi dezvăluie cât de eliberator este faptul de a-ţi fi recunoscute suferinţele, dar şi cât de limitate sunt de fapt posibilitățile fotografiilor de a spune poveştile pe care le consumăm cu atâta ușurință. (Diana Mereoiu, BIEFF 2017)
Regie: 
KEINA ESPIÑEIRA
Realitatea şi ficțiunea se întrepătrund în We All Love the Seashore, un documentar hibrid nominalizat pentru Premiile Academiei Europene de Film, ce spune povestea unui grup de refugiați blocați între granițe. Adoptând o perspectivă revigorantă în care imigranții devin co-creatori mai degrabă decât personaje într-o poveste, regizoarea explorează ideea narațiunilor impuse și a granițelor ficționale. Imagini hipnotice ale mării conferă filmului o alură de irealitate poetică. Mituri ale trecutului colonial și conversații zilnice se întrepătrund cu aspirații legate de viitor, într-un scurtmetraj asemeni unui act de echilibristică între inocență și ezoteric. (Diana Mereoiu, BIEFF 2017)
Regie: 
JÖRN THRELFALL
Implicându-și publicul într-un joc al atenției si răbdării, Over adoptă o formă simplă, dar de impact de a privi poveștile celor ce caută în Europa un tărâm promis al salvării. Nominalizat la premiile BAFTA, la cele ale Academiei Europene de Film și inspirat din fapte reale, scurtmetrajul alternează cadre largi, fixe, cu planuri detaliu filmate din mână pentru a implica activ spectatorii în descifrarea și re-constituirea unei morți misterioase povestite în ordine cronologică inversă. Însă înțelegerea succesiunii de evenimente nu oferă nimic din confortul rezolvării unui puzzle. În schimb, finalul șocant, aproape suprarealist, ne lasă cu întrebarea, „cum a putut să se întample una ca asta?!”, prea consternați pentru a îndrăzni să dăm un răspuns. (Diana Mereoiu, BIEFF 2017)
Regie: 
SEBASTIAN MEZ
Regizorul Sebastian Mez se întoarce la BIEFF cu Remains from the Desert, povestea tulburătoare a unui tânăr refugiat eritreean capturat, torturat și mutilat pentru bani. În timp ce voice over-ul sobru rememorează ororile trăite, planuri detaliu în alb-negru ale corpului schilodit se întrepătrund cu imagini ale deşertului, scenă a teribilelor întâmplări. În ciuda tuturor cicatricilor care poartă amintirea ororii, peisajul impresionant rămâne impasibil și nevătămat. În cele din urmă, filmul recunoaște inutilitatea de a încerca să găsească o logică în lipsa de sens a torturii. Singura consolare pare a fi ideea că memoria umană este la fel de fragilă ca şi corpul, și că, puțin câte puțin, totul va fi uitat. (Diana Mereoiu, BIEFF 2017)
Regie: 
DANIEL DJAMO
Cu un umor sec, voit copilăresc și critic, The Story of Little Hans marchează cea de-a treia revenire a artistului vizual român Daniel Djamo în competiția BIEFF. Într-o interpretare liberă a basmului cu același nume cules de Frații Grimm, scurtmetrajul adoptă tonul înșelător naiv al poveștilor pentru copii pentru a investiga modul în care identitățile naționale se schimbă în contextul climatului politic actual. Un băiețandru austriac cu păr auriu (interpretat de Djamo însuși) aleargă prin pădure în pas săltat, fără a remarca imigranții și refugiații diabolici, gata să-l devoreze. Lipsindu-ne de o salvatoare întorsătură de situaţie, scurtmetrajul livrează un deznodământ cinic, atrăgând atenția asupra absurdității poveștilor pe care alegem să le spunem despre evenimentele actuale și felul în care acestea modelează în mod inerent cine suntem. (Diana Mereoiu, BIEFF 2017)
Regie: 
FLOOR VAN DER MEULEN, THOMAS VROEGE, ISSA TOUMA
Imagini neprelucrate filmate de la o fereastră, fotografii făcute în grabă și un voice-over reconstruit post-factum din note de jurnal creează imaginea copleșitoare a unui război la persoana întai. Obținând premiul pentru cel mai bun scurtmetraj acordat de Academia Europeană de Film, 9 Days  From My Window in Aleppo este un documentar cutremurător care contracarează viziunea romanțată asupra Războiului Civil din Siria, așa cum este prezentat de presa occidentală. Prin mijloace minimaliste, fotograful sirian Issa Touma, filmând și fiind filmat în același timp, surprinde modul în care războiul devine parte integrantă a normalității vieții de zi cu zi. În timp ce focuri de armă asurzitoare se aud dinspre fereastră, arta devine singurul mecanism de supraviețuire posibil. (Diana Mereoiu, BIEFF 2017)