Lisa, o fotografă sportivă, dispare fără avertisment. Ultimul detaliu cunoscut despre ea este acela că se afla într-un demers de documentare fotografică a stadioanelor de fotbal din satele din Georgia. Neputând să cadă la pace cu dispariția, tatăl său, Irakli, pornește în căutarea ei. Acestuia i se alătură Levani, enigmaticul cel mai bun prieten al Lisei, și călătoresc împreună prin peisaje rurale, mergând înapoi după pașii săi prin sate liniștite, întâlnind străini amabili și stând de vorbă cu copii care joacă fotbal.
După sublimul What Do We See When We Look At The Sky, Alexandre Koberidze revine în DRY LEAF spre rădăcinile sale lo-fi, realizând un film de 3 ore în întregime cu camera unui telefon Sony Ericsson fabricat în 2009. Pe cât de „limitată”, aproape rudimentară pare la început această cameră digitală, Koberidze dovedește că poți realiza o adevărată capodoperă și fără a mobiliza resurse imense și extractive, fără a folosi echipament sofisticat și scump, ori echipe de film imense — aici, actorul principal este chiar tatăl lui, iar personajul secundar este, la propriu, invizibil. Necesare sunt doar imaginația și rigurozitatea, o privire lirică capabilă să insufle afect și duioșie până și unui grup minuscul de pixeli. (Flavia Dima)
