↩

Du-mă la apă

r. Teona Galgoțiu
România / Germania
7'

Valsul Dunărea albastră aduce la suprafață amintiri fragmentate, dezvăluind istoria mai puțin cunoscută a Canalului Dunăre – Marea Neagră. Granițele dintre regizoare și actriță se estompează, limbile și straturile trecutului se amestecă.

„Nu îmi știu numele. Nu știu de unde vin. N-am decât amintirea unui loc. Însă nu știu dacă am fost vreodată acolo.” Acolo unde? Pe cursul Dunării din celebrul vals al lui Strauss-fiul. Din Germania, acolo unde străbunicul actriței a supraviețuit celui de-Al Doilea Război Mondial ca mai apoi să își trăiască viața în Berlinul de Est, și până în România, la Canalul Dunăre-Marea Neagră, unde străbunicul cineastei s-a numărat printre deținuții politici supuși la muncă silnică de regimul comunist. Pornind de la un clișeu mult iubit, Dunărea albastră, filmul Teonei Galgoțiu propune un angoasant dar frumos exercițiu de înstrăinare față de marile istorii comune închipuite – inclusiv cinematografice –, glorificând, în schimb, tot ce e mai imediat într-o legătură umană: atingerea, jocul, confesiunea. (Călin Boto)

Program

Sâmbătă, 27 Septembrie, 18:00

Cinemateca Eforie
Bilete & Abonamente

Premii și festivaluri

Teona Galgoțiu

Teona Galgoțiu este regizoare de film și scriitoare; s-a născut în Bucureşti şi acum locuieşte în Berlin. Este fondatoarea și curatoarea platformei interdisciplinare Gura Mare, care celebrează experimente literare și vizuale prin publicații şi proiecții. Printre inițiativele sale recente se numără crearea unui dialog internațional prin traducerea și promovarea artei românești. Scurtmetrajele sale, piesele de teatru și cartea de poezie de debut au fost prezente și premiate în festivaluri inter/naționale. Cel mai recent proiect al ei este instalația VR despre sfârșitul lumii numită Memories of snow, care va avea premiera la Teatrul din Essen în octombrie 2025. Întrebările la care revine mereu, prin lucrările sale, se învârt în jurul tensiunilor dintre spațiile personale și cele exterioare, şi extremele de fascinație versus discriminare a „străinului”.

  • Fișa tehnică
  • DISTRIBUȚIA: Marlene Goksch
  • SCENARIU, MONTAJ: Teona Galgoțiu
  • SOUND DESIGN: Alexandra Diaconu, Teona Galgoțiu

Screens

Competiția Națională de Scurtmetraj

Toate filmele →

Asamblaj cu bunica și bunicul

r. Alma Buhagiar | Durata 7'

Bunicii regizoarei, împreună de peste 60 de ani, rememorează (și remontează) fragmente din viața lor comună. Filmul, menit inițial să opereze ca parte dintr-o video instalație, surprinde un recul spre un trecut nonlinear, urmărind totodată modul în care texturile și materialitatea imaginilor se pot înscrie în ecranul de cinema.

Iadul alb

r. Laura Săvuțiu | Durata 7'

IADUL ALB explorează disonanța dintre tonul alarmist al știrilor despre ninsoare și peisajele idilice care le însoțesc, cu dorința de a documenta regia, limbajul și coregrafia mediatică românească.

Hélène F. O alegorie (post)minieră

r. Larisa Crunțeanu, Sonja Hornung | Durata 20'

HÉLÈNE F. O ALEGORIE (POST)MINIERĂ s-a născut dintr-o confruntare cu mai multe spații afectate de exploatarea de suprafață din România, Germania și Serbia. O voce fără de trup bântuie construcția peisajului înțeleasă în termeni de producție, atrăgând atenția asupra feminizării acestuia ca un mijloc de exploatare la scară largă în epoca așa-numitului capitalism „verde”.

În capul meu

r. Irina Tempea | Durata 6'

În IN MY HEAD, regizoarea reflectează asupra sclerozei multiple de care suferă, privind-o din unghiul propriilor imagini de RMN și schițând, în tot acest timp, mișcarea vieții care persistă în ciuda bolii.

Our Sea

r. Alle Dicu | Durata 20'

Într-o lume fără oceane, Linda descoperă o companie misterioasă care oferă experiențe imersive ce implică marea.

Trăiam încet pe timp de pace

r. Kristina Jacot | Durata 8'

Ritualuri tăcute ale vieții de zi cu zi, amintirile pâlpâie printre urme grăunțoase… timpul se strecoară pe nesimțite. Pacea, uneori, nu e decât absența războiului.

Light that Never Quite Returns the Same

r. Andreea Borțun | Durata 24'

Lumina intră în dialog cu elemente naturale, unele de-o vârstă cu falansterele pe urmele cărora pleacă autoarea. Ea narează confesiuni ale spațiilor și oamenilor care le-au locuit, chestionează și dă voce celor din spatele acestor istorii de utopie socială.

Du-mă la apă

r. Teona Galgoțiu | Durata 7'

Valsul Dunărea albastră aduce la suprafață amintiri fragmentate, dezvăluind istoria mai puțin cunoscută a Canalului Dunăre – Marea Neagră. Granițele dintre regizoare și actriță se estompează, limbile și straturile trecutului se amestecă.

Și eu fac parte din cele trei întorsături

r. Monica Maria Moraru | Durata 15'

Bazându-se pe istorii orale și fragmentare, ȘI EU FAC PARTE DIN CELE TREI ÎNTORSĂTURI urmărește efectele unui cutremur devastator în București și ale unei inundații concomitente cauzată de acesta într-un mic oraș din Buzău, într-o perioadă de urbanizare naționalistă din timpul României comuniste.

Fracti

r. Lavinia Petrache | Durata 6'

Oamenii își trăiesc rutina într-un sat care plutește în cer. Ce se întâmplă atunci când unul dintre ei ajunge să provoace sfârșitul lumii?

Oedipus Redux

r. Cosmin Nicolae | Durata 13'

În 1967, Pier Paolo Pasolini a călătorit în România, în căutarea unui decor primordial, arhaic pentru Oedipus Rex. Regizorul a plecat doar cu o colecție de muzică, care a fost folosită, aproape în întregime, drept coloană sonoră pentru filmul care a fost în cele din urmă turnat în Maroc. OEDIPUS REDUX este o prospecție speculativă a locațiilor care invită spectatorii să contempleze un „ce-ar fi dacă” al istoriei cinematografice.

Pietre și ale lor vechi povești șoptite

r. David Drăgan, Noah Kohlbrenner | Durata 26'

PIETRE ȘI ALE LOR VECHI POVEȘTI ȘOPTITE se desfășoară ca un dialog între poveștile străvechi din munții Transilvaniei și munții Valais, întrepătrunse de momente de mișcare contemporană. Prin prisma dansului, mediul înconjurător devine deopotrivă scenă și simbol, șoaptele unor povești uitate fiind gravate în țesătura pământului.

Meniu →